Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste
Limba noastră-i frunză verde
Zbuciumul din codrii veşnici
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici
Limba noastră-i limbă sfântă
Limba vechilor cazanii
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii
Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată .